Print 

ProBikeAddiction a participat azi, 20 februarie 2017 la intalnirea de lucru pentru proiectul de biciclete comunitare care urmeaza sa fie implementat la Iasi. In sala au mai fost prezenti pe langa membri ai comunitatilor de ciclism din Iasi, reprezentanti ai primariei, universitatilor, sistemului public de transport si ai comisiei de urbanism. Aceasta a fost o intalnire preliminara planului de fezabilitate al proiectului VeloCity, primul pas fiind identificarea celor mai importante locuri in care sa fie amplasate statiile sistemului de bike sharing.

probikeaddiction bike sharing iasi velo city

Din partea ProBikeAddiction au fost prezenti la intalnire Cristian Amariutei si Ioana Amariutei Popa - care este totodata si vicepresedinte a Federatiei Biciclistilor din Romania. Am inaintat astfel reprezentantului Urban Scope, priectantul sistemului de bike sharing la Iasi si Primariei un document detaliat care contine recomandarile noastre referitoare la conceperea unui program eficient de biciclete comunitare. In cel mai scurt timp, pe site-ul ProBikeAddiction se vor regasi propunerile pentru amplasamentul statiilor pentru biciclete. Pe lista sunt 76 de locatii, din care se estimeaza ca vor ramane aproximativ 40. Pana atunci, va invitam cu totii sa va exprimati punctul de vedere printr-un comentariu la acest articol pentru a le putea transmite mai departe autoritatilor.

In documentul depus astazi de ProBikeAddiction la primarie, am evidentiat faptul ca sistemul de bike sharing poate fi eficient daca este dublat si de o infrastructura pentru biciclete coerenta care sa sustina siguranta deplasarii cu ajutorul acestui mijloc de transport.

Infrastructura pentru biciclete nu este un moft al comunitatilor de biciclisti din Iasi, ci o solutie reala pentru decongestionarea traficului si pentru asigurarea mobilitatii urbane. Cand iesenii se vor simti in siguranta, vor circula mai mult pe bicicleta. Totusi, numarul biciclistilor din Iasi este in crestere, in ciuda infrastructurii precare.

Nu conteaza nivelul la care se afla pistele, atata timp cat sunt bine delimitate si gandite (ca latime, functionalitate, interconectivitate), iar pe piste nu circula si alti participanti la trafic.

Tinand cont ca un biciclist ocupa semnificativ mai putin spatiu decat daca e in autoturism (mai ales ca gradul statistic de ocupare a unui autoturism in deplasare urbana e de sub 2 persoane), pentru realizarea de infrastructuri specific biciclistice, trebuie luat din spatiul folosit acum de autovehicule, nicidecum din putinul care a mai ramas pietonilor sau din spatiile verzi. Este clar ca aceasta recomandare se aplica si in cazul amplasarii statiilor pentru bicicletele comunitare.

Revenind la proiect, "Sistemul alternativ de mobilitate urbana utilizand statii automate de inchiriere a bicicletelor" are un buget de peste  3 milioane de euro si se afla in faza Studiului de fezabilitate. Se doreste sa fie un sistem complet automatizat, independent energetic, integrat cu transportul public. Biciclete inteligente, electrice si mecanice prevazute cu computer de bord, monitorizare prin GPS care vor putea fi inchiriate prin PIN, smartphone, NFC, web sau card. In proiect sunt prevazute 5-20 de biciclete per statie, un centru de operare si 3-5 autospeciale pentru distributia unitara a bicicletelor. Reprezentantul Urban Scope a declarat ca in cazul in care toate sloturile vor fi ocupate, iesenii care utilizeaza sistemul vor putea sa lase bicicleta in raza statiei de bike sharing, aceasta urmand a fi preluata tocmai de una dintre aceste masini de distributie a bicicletelor si relocata intr-o statie ce are parcare disponibila.

 Ne bucuram ca multe dintre recomandarile noastre transmise astazi factorilor de decizie se regasesc si in conceptul de proiect. Fiind vorba despre o chestiune importanta, apreciem opiniile voastre si va incurajam sa va implicati prin semnalarea la comentarii a unor locatii pe care le considerati ideale pentru amplasarea statiilor de biciclete comunitare.

Vor fi aproximativ 100 de propuneri in total, urmand ca din acestea sa fie selectate in jur de 40 de locatii. Mai amintim ca in cadrul comisiei de urbanism vor fi luate in considerare aspecte legate de spatiul public sau privat, apropierea de monumete, designul statiilor si integrarea acestora in peisajul urban. Recomandarile noastre referitoare la statii au fost urmatoarele:
-  amplasate in preajma statiilor pentru mijloacele de transport in comun pentru a asigura intermodalitatea
-amplasate dupa un criteriu de maxima vizibilitate publica: in apropierea celor mai importante obiective de interes public si nu ascunse dupa blocuri sau pe strazi secundare pentru a beneficia si turistii sau persoanele aflate in tranzit, nu doar localnicii – exista modele de statii cu impact vizual/arhitectonic redus
-statii suficiente si bine gandite – suficiente sloturi in zonele de maxim interes, astfel incat sa se asigure locul de parcare cu nusurinta in functie de tranzitul estimat – ideal 2-2.5 locuri de parcare la pentru fiecare bicicleta
- exista solutii de statii modulare, ce pot fi scoase iarna sau pot fi relocate in functie de necesitati
-energie solara poate sa inlocuiasca energia electrica necesara functionarii in bune conditii a sistemului.

Relieful din Iasi este unul colinar prin excelenta. De aceea, in proiect sunt prevazute si biciclete electrice - procentul acestora reprezentand 15% din numarul total al bicicletelor care vor fi achizitionate. In legatura cu acestea, am recomandat:

durabila, solida, componente greu de vandalizat, atractiva, utilitara – spatii de depozitare (cos, portbagaj), rezistenta la socuri
-trebuie tinut cont de relieful colinar al Iasului in alegerea transmisiei  - trebuie sa fie biciclete cu viteze – schimbator in butuc si protejarea lantului de transmisie – mai putin de servisat, chiar daca poate fi considerata o varianta mai scumpa, pe termen lung investitia se amortizeaza
-marimea a cadrului adecvata pentru a fi folosita de cat mai multe persoane adulte, indiferent de inaltime
-echiparea bicicletelor cu faruri dinam si nu cu baterii, ce se pot termina repede si sunt greu de monitorizat pentru schimbare  punand astfel in pericol securitatea utilizatorilor
-echipamente solide ce nu pot fi vandalizate usor – ex. claxoane, recomandam ca pedalele sa nu fie din plastic  
-sistem eficient de mentenanta – depistarea problemelor cu usurinta, implicarea utilizatorilor in semnalarea problemelor la biciclete, prin aplicatia de utilizare, astfel incat sa fie solutionate cat mai repede
-servisare generala periodica – cate 30-50 de biciclete/saptamana si mentinerea sistemului deschis iarna, atata timp cat vremea o permite
- ideal 10-30 de biciclete la 1000 de locuitori – trebuie luati in considerare si studentii!

In galerie, primele locatii propuse de firma de proiectare, tinand cont de Planul de Mobilitate Urbana Durabila. De indata ce le vom avea in format digital le vom posta, pentru a fi mai usor de consultat. Va multumim anticipat pentru implicare! Asteptam propunerile voastre!